Perle BAC
“Eminescu a scris Luceafărul pentru că l-a văzut mai mare decât toate stelele şi de aceea i-a plăcut" scrie un elev de clasa a 12- a.
Alt elev scrie “Luceafărul este cea mai mare poezie a lui Eminescu, cred că are vreo sută de strofe şi acolo e vorba despre o poezie de dragoste pentru că există o fată pe care o iubesc doi tipi şi ea la început nu ştie pe care să-l iubească, dar îl alege pe celălalt şi o doare în cot de Luceafăr”.
Despre Nichita Stănescu, un alt elev de clasa a 12-a scrie: că este un poet care se miră de orice. El se miră şi de faptul că oamenii aud şi au urechi. Păi de ce? El n-a avut urechi? A văzut el vreun om fără urechi? Mă rog, da se zice că aşa este în poezie, să te miri de toate şi să le pui pe toate unele subt altele, în rânduri scurte, ca să se vadă că sunt versuri”
La cerinţa - scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre timp, pornind de la ideea exprimată în afirmaţia “Timpul se schimbă. Trebuie să ne schimbăm şi noi cu dânsul” a lui Lovinescu, unul dintre elevi scrie: “Pai da, trebuie să ne dăm după timp, acum nu mai este vreme de dulcegarii, de tromboane, trebuie să ştii să trăieşti, să faci bani, să ai casă şi maşină, să ai un servici uşor şi bănos. Dacă te dai după timp trăieşti bine, cum traiesc deputaţii”
“Eminescu a scris Luceafărul pentru că l-a văzut mai mare decât toate stelele şi de aceea i-a plăcut" scrie un elev de clasa a 12- a.
Alt elev scrie “Luceafărul este cea mai mare poezie a lui Eminescu, cred că are vreo sută de strofe şi acolo e vorba despre o poezie de dragoste pentru că există o fată pe care o iubesc doi tipi şi ea la început nu ştie pe care să-l iubească, dar îl alege pe celălalt şi o doare în cot de Luceafăr”.
Despre Nichita Stănescu, un alt elev de clasa a 12-a scrie: că este un poet care se miră de orice. El se miră şi de faptul că oamenii aud şi au urechi. Păi de ce? El n-a avut urechi? A văzut el vreun om fără urechi? Mă rog, da se zice că aşa este în poezie, să te miri de toate şi să le pui pe toate unele subt altele, în rânduri scurte, ca să se vadă că sunt versuri”
La cerinţa - scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre timp, pornind de la ideea exprimată în afirmaţia “Timpul se schimbă. Trebuie să ne schimbăm şi noi cu dânsul” a lui Lovinescu, unul dintre elevi scrie: “Pai da, trebuie să ne dăm după timp, acum nu mai este vreme de dulcegarii, de tromboane, trebuie să ştii să trăieşti, să faci bani, să ai casă şi maşină, să ai un servici uşor şi bănos. Dacă te dai după timp trăieşti bine, cum traiesc deputaţii”
Perle Capacitate
Basmul este SUSTRAS din popor. Basmul poate fi din popor, sau de unul singur, aşa cum este Eminescu, care interpretează opere de unul singur. Sunt numai două dintre perlele descoperite de profesori în testele naţionale de la limba română.
Elevilor de clasa a opta li s-a cerut la proba de limba română să argumenteze că una dintre operele studiate este basm popular.
Unul dintre candidaţi a ţinut să precizeze că basmul este "sustras" din popor, iar altul a scris că în basm "dialogul este mic".
Altul a fost de părere că basmul "poate fi din popor sau de unul singur, aşa cum este Eminescu, care interpretează opere de unul singur."
Un absolvent de gimnaziu a scris că "împăratul avea o grădină şi în fund avea un măr."
"Prâslea căuta infractorul care furase merele de aur, iar Mircea cel voinic era necăjit şi se simţea rău pentru că merele erau stropite iar când a muşcat din măr i-a rămas în gât o bucată şi când şi-a dat seama era târziu."
Un alt elev crede că "fraţii lui Prâslea erau nişte panarame care se dau mari." Cât despre personajul principal, un alt tânăr precizează "fiindcă era educat, Prâslea le lăsa pe fete să urce primele pe frânghie". Iar totul se încheie într-o notă optimistă: "Au trăit fericiţi până când s-au istovit!"
Basmul nu a fost însă singurul subiect la care elevii au arătat ce pot. Un candidat a revoluţionat gramatica, inventând propoziţia subordonată circumstanţială timpurie şi atributul retrospectiv pronominal.
Sursa: Realitatea
Basmul este SUSTRAS din popor. Basmul poate fi din popor, sau de unul singur, aşa cum este Eminescu, care interpretează opere de unul singur. Sunt numai două dintre perlele descoperite de profesori în testele naţionale de la limba română.
Elevilor de clasa a opta li s-a cerut la proba de limba română să argumenteze că una dintre operele studiate este basm popular.
Unul dintre candidaţi a ţinut să precizeze că basmul este "sustras" din popor, iar altul a scris că în basm "dialogul este mic".
Altul a fost de părere că basmul "poate fi din popor sau de unul singur, aşa cum este Eminescu, care interpretează opere de unul singur."
Un absolvent de gimnaziu a scris că "împăratul avea o grădină şi în fund avea un măr."
"Prâslea căuta infractorul care furase merele de aur, iar Mircea cel voinic era necăjit şi se simţea rău pentru că merele erau stropite iar când a muşcat din măr i-a rămas în gât o bucată şi când şi-a dat seama era târziu."
Un alt elev crede că "fraţii lui Prâslea erau nişte panarame care se dau mari." Cât despre personajul principal, un alt tânăr precizează "fiindcă era educat, Prâslea le lăsa pe fete să urce primele pe frânghie". Iar totul se încheie într-o notă optimistă: "Au trăit fericiţi până când s-au istovit!"
Basmul nu a fost însă singurul subiect la care elevii au arătat ce pot. Un candidat a revoluţionat gramatica, inventând propoziţia subordonată circumstanţială timpurie şi atributul retrospectiv pronominal.
Sursa: Realitatea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu